Timp de aproape un an și jumătate, între februarie 2025 și iunie 2026, Asociația LiderJust a derulat inițiativa „StandUP – Combatting SLAPPs and empowering the civic space in Romania”. La final, România are prima cercetare națională dedicată proceselor SLAPP, primul ghid practic de apărare împotriva unor ligitii de tip SLAPP, un pachet de amendamente la legea anti-SLAPP preluat integral de două avize oficiale și trei procese în care oameni chemați în instanță pentru că au vorbit public au primit sprijin juridic real.
SLAPP-urile – procesele strategice menite să blocheze participarea publică – nu se câștigă în instanță. Se câștigă prin oboseală: prin costuri, prin ani de termene, prin presiunea psihologică asupra unui jurnalist, activist sau simplu cetățean care a semnalat o problemă de interes public.
Când am început această inițiativă, în România existau doar câteva eforturi izolate pe această temă, duse fie de organizații de media, fie de organizații civice active pe urbanism sau mediu. Nu exista nicio cercetare dedicată, niciun ghid practic cu instrumente juridice și niciun mecanism de sprijin pentru cei vizați. Directiva (UE) 2024/1069 tocmai intrase în vigoare, cu termen de transpunere 7 mai 2026, iar discuția despre cum arată protecția în legea română abia urma să înceapă.
Eforturi de conștientizare
„Mă auzi? SLAPP-urile care încearcă să ne reducă la tăcere” (5 aprilie 2025). Primul eveniment public al proiectului a avut loc în cadrul One World Romania, festivalul internațional de film documentar și drepturile omului, la Cinema Elvire Popesco. A adunat aproape 100 de participanți din mass-media, societatea civilă și profesiile juridice, dar și simpli cetățeni preocupați de bunul mers al societății.
Formatul a fost cel de „bibliotecă vie”: doi jurnaliști, doi activiști și doi avocați au povestit direct, în fața publicului, experiențe de presiune juridică – despre limitele libertății de exprimare, echilibrul cu dreptul la reputație, jurnalismul responsabil, accesul la justiție. Discuția a fost moderată de Luca Ciubotaru, din partea Liderjust. Ideile și concluziile strânse atunci au fost transmise Ministerului Justiției și altor autorități, ca aport la construirea legii anti-SLAPP. Mesajul repetat de vorbitori: protecția celor care spun adevărul nu ar trebui să fie un act de curaj, ci o normalitate într-o democrație funcțională. Evenimentul a fost organizat împreună cu KAS Rule of Law Programme South East Europe, cu sprijinul One World Romania și al Cinema Elvire Popesco.
Reacțiile participanților au arătat cât de puțin cunoscut era fenomenul: mulți au recunoscut că veniseră crezând că SLAPP-urile sunt o problemă rară și au plecat înțelegând că sunt o amenințare reală pentru oricine îndrăznește să vorbească.
„Pluralism și voci critice – noua Directivă europeană anti-SLAPP” (24 septembrie 2025). Al doilea eveniment public a avut loc în cadrul EUROSFAT, principalul forum anual dedicat afacerilor europene din România, organizat de Europuls – Centrul de Expertiză Europeană -, tot împreună cu KAS RLPSEE.
Panelul a reunit perspective complementare: Alexandru Bălănescu (consilier și purtător de cuvânt al Avocatului Poporului), Liana Ganea (președintă ActiveWatch), Emilia Șercan (jurnalistă de investigație și lector universitar), Diana Ionescu (lector, Facultatea de Drept, Universitatea Babeș-Bolyai, și avocată, Baroul Cluj) și Luca Ciubotaru (LiderJust), moderator fiind Alina Monceanu (avocată, KAS RLPSEE). Peste 60 de participanți – studenți, jurnaliști, reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale și ai instituțiilor publice – au urmărit o discuție despre tipologiile de cazuri SLAPP identificate în România (acțiuni civile clasice, dar și instrumente administrative și penale folosite cu efect similar), impactul asupra libertății de exprimare și limitele proiectului de transpunere a Directivei.
Seria de podcast. Campania de conștientizare a inclus și trei episoade de podcast cu jurnaliști și experți în libertatea presei: cu jurnaliștii de investigație Ovidiu Vanghele și Vlad Stoicescu, cu jurnalista de investigație Emilia Șercan și cu Liana Ganea, președinta ActiveWatch. Episoadele sunt publicate pe canalul de YouTube al asociației și promovate pe pagina de Facebook, împreună cu materiale scurte derivate din ele. Formatul ne-a permis să ajungem mult dincolo de participanții la evenimentele fizice și a fost unul dintre motivele pentru care am mutat strategia de comunicare preponderent online, cu relatări la prima mână despre presiunea juridică, într-un limbaj accesibil non-juriștilor.
Formare: de la conștientizare la instrumente concrete
„Fără tăcere: împreună împotriva SLAPP” (28 septembrie 2025). În cadrul Rule of Law Festival 2025, am organizat împreună cu KAS RLPSEE o sesiune de formare și discuție exploratorie cu 16 participanți – avocați, jurnaliști, studenți și activiști civici. Sesiunea a explicat mecanica litigiilor SLAPP, garanțiile introduse de Directiva (UE) 2024/1069 și modalitățile practice de apărare disponibile în cadrul legal românesc actual. Un avocat participant sintetiza miza: atunci când vocile care aduc probleme importante în atenția publicului sunt intimidate sau reduse la tăcere prin procese abuzive, problema devine a tuturor, iar astfel de acțiuni țin mai degrabă de hărțuire decât de justiție.
Atelier practic pe cazuri SLAPP (7 mai 2026). Simbolic, chiar în ziua termenului de transpunere a Directivei, am organizat un atelier de lucru cu aproximativ 20 de participanți – avocați, jurnaliști și reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale. Am analizat cazuri concrete din baza noastră de date, instrumentele de apărare din legea în vigoare și stadiul proiectului de lege aflat atunci în Parlament. Concluzia comună, asumată public și de partenerii noștri, a fost că România are nevoie acum de garanții solide și aplicabile, cu mecanisme reale care să descurajeze abuzul și să protejeze participarea publică.
Advocacy: nevoia unei legi care să protejeze vocile critice din societate
Într-o primă fază, alături de alte organizații neguvernamentale am inițiat și purtat discuții cu Ministerul Justiției: 27 februarie 2025 – consultarea informală cu organizațiile neguvernamentale privind principiile care ar trebui să ghideze proiectul de lege. În urma acesteia, Ministerul Justiției a promis extinderea domeniului de aplicare dincolo de cauzele transfrontaliere – care reprezintă un procent foarte mic din realitate – și la cazurile naționale. Pe 28 martie 2025 am transmis Ministerului o contribuție tehnică amplă, redactată cu experți juridici, după publicarea proiectului. Pe 23 aprilie 2025, la inițiativa LiderJust, alte organizații (CeRe, ActiveWatch) au cerut organizarea unei dezbateri publice pe proiect, iar pe 12 mai 2025 nouă reprezentanți ai rețelei anti-SLAPP au participat la dezbatere și au cerut garanții îmbunătățite. Pe 13 iunie 2025 am transmis un nou set de propuneri, semnat de 39 de organizații neguvernamentale și de media, care a fost preluat și de presa națională, între care RFI România și Context.ro. Pe 25 iunie 2025, Ministerul a anunțat că nu mai ia în considerare alte observații
În etapa parlamentară, în anul 2026, cu privire la proiectul de lege de transpunere (PL-x nr. 58/2026 , respectiv L276/2026):
- am redactat un pachet de amendamente susținut de peste 40 de organizații – de media, civice și profesionale (martie 2026);
- Consiliul Economic și Social a preluat integral amendamentele propuse de societatea civilă în avizul său;
- am transmis scrisori oficiale către Camera Deputaților, urmate de dezbaterea proiectului în Comisia juridică, la care am participat;
- Comisia pentru drepturile omului a Senatului a preluat, la rândul ei, integral amendamentele societății civile în avizul său;
- am avut o întâlnire de lucru cu președintele Comisiei juridice a Senatului, cameră decizională pentru acest proiect;
- am purtat discuții cu grupuri parlamentare, pentru susținerea amendamentelor.
Parlamentul a intrat în vacanța de vară fără să adopte legea, deși termenul de transpunere expirase pe 7 mai 2026.
Documentare: prima cercetare națională și baza de date SLAPP
În lipsa oricărei evidențe oficiale, LiderJust a realizat în 2025 – 2026 prima cercetare dedicată cazurilor SLAPP din România, pe perioada 2020 – 2025, pe baza monitorizării presei, a contactului direct cu jurnaliști și organizații și a consultării portalului instanțelor, a portalului Rejust și a dosarelor Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Au fost analizate peste 80 de procese cu caracteristici SLAPP, dintre care 58 se încadrează în definiția propusă de proiectul de lege. Dintre cauzele soluționate definitiv, 19 din 22 s-au încheiat în favoarea pârâților – o cifră care confirmă că astfel de acțiuni sunt frecvent nefondate juridic, dar își produc oricum efectul de intimidare prin costuri, timp și presiune psihologică.
Datele sunt consolidate într-o bază de date națională întreținută de asociație. Ele au fundamentat argumentele noastre în consultările publice, în special pentru extinderea protecției la cazurile naționale, au alimentat conținutul ghidului și au stat la baza selecției cazurilor sprijinite din fondul anti-SLAPP.
Ghidul practic anti-SLAPP
În iunie 2026 am publicat Ghidul practic privind litigiile abuzive de tip SLAPP (peste 100 de pagini), primul instrument de lucru cuprinzător în limba română pe această temă. Ghidul acoperă conceptul și istoria fenomenului, cadrul normativ european (Recomandarea (UE) 2022/758, Recomandarea CM/Rec(2024)2 și Directiva (UE) 2024/1069), instrumentele disponibile în dreptul intern (răspundere civilă și drepturi nepatrimoniale, ordonanțe președințiale, notificări, plângeri GDPR și CNCD, cercetări disciplinare, dar și acțiuni penale cu efect similar), jurisprudența CEDO pe articolul 10 cu criteriile de echilibrare formulate ca argumente direct utilizabile în fața instanțelor naționale, stadiul transpunerii în alte state membre și documentarea fenomenului în România. În anexă: două modele de întâmpinare gata de adaptat – împotriva unei cereri de chemare în judecată cu indicatori SLAPP și împotriva unei cereri de ordonanță președințială.
Pentru că legea nu fusese adoptată la momentul redactării, ghidul a fost construit ca să rămână util indiferent de forma finală a acesteia, pornind de la instrumentele de apărare din dreptul în vigoare.
Autori: Simona Calapodescu, Alina Monceanu, Una Clara Sigheti, Dana Pară și Luca Ciubotaru. Ghidul a fost tipărit într-un tiraj limitat și este distribuit gratuit, în principal online, sub licență CC BY-NC-ND 4.0.
Fondul anti-SLAPP: sprijin în trei procese reale
Componenta de răspuns rapid a proiectului a devenit operațională în ultima parte a implementării. După clarificarea modalității de alocare împreună cu Netherlands Helsinki Committee (plata directă a onorariilor, nu transferuri către alte organizații, și doar pentru cheltuieli noi în procese în curs sau nou începute), am derulat un proces de selecție împreună cu organizațiile implicate în rețeaua anti-SLAPP, pe baza metodologiei agreate cu finanțatorul și cu oferte solicitate de pe piața serviciilor juridice.
Fondul a sprijinit trei litigii în care nevoia de sprijin și dezechilibrul de resurse față de partea adversă erau semnificative:
- două procese îndreptate împotriva jurnalistului de investigație Victor Ilie;
- un proces intentat de o companie multinațională împotriva a doi cetățeni, activiști de mediu din județul Bacău, chemați în judecată pentru acțiuni civice legitime – petiții și sesizări către instituții publice privind poluarea din zona lor;
Rețeaua și coaliția anti-SLAPP
Unul dintre obiectivele proiectului a fost crearea unei coaliții naționale anti-SLAPP. Rezultatul de până acum este o rețea funcțională de organizații – un grup de coordonare online care a ajuns la peste 36 de membri, între care organizații de media, organizații civice, avocați și jurnaliști -, care a lucrat efectiv împreună: a semnat pozițiile comune către Ministerul Justiției și Parlament, a participat la dezbaterile din comisii și a contribuit la selecția cazurilor sprijinite din fond.
Intenția de a formaliza această rețea a fost anunțată public la EUROSFAT 2025, iar în ultimele luni discuțiile au avansat împreună cu celelalte organizații implicate.
Inițiativa LiderJust în cifre:
- 2 evenimente publice de conștientizare, cu aproape 160 de participanți (One World Romania și EUROSFAT)
- 2 sesiuni de formare, cu 36 de participanți – avocați, jurnaliști, reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale
- 3 episoade de podcast cu jurnaliști și experți în libertatea presei
- 39 de organizații semnatare ale propunerilor din faza guvernamentală, peste 40 susținătoare ale amendamentelor din faza parlamentară
- 2 avize oficiale (Consiliul Economic și Social, Comisia pentru drepturile omului a Senatului) care au preluat integral amendamentele societății civile
- peste 80 de procese analizate, 58 încadrate în definiția SLAPP din proiectul de lege; 19 din 22 de cauze definitive soluționate în favoarea pârâților
- un ghid de peste 100 de pagini, cu instrumente practice, cu 2 modele de întâmpinare, distribuit gratuit;
- 3 litigii sprijinite prin fondul anti-SLAPP, 3 beneficiari direcți.
Le mulțumim partenerilor fără de care acest proiect nu ar fi arătat la fel: KAS Rule of Law Programme South East Europe, co-organizator al evenimentelor de conștientizare și formare, One World Romania și Cinema Elvire Popesco, gazde ale primului nostru eveniment public, Europuls – Centrul de Expertiză Europeană, gazda EUROSFAT, organizatorilor Rule of Law Festival, precum și organizațiilor din rețeaua anti-SLAPP – între care ActiveWatch, APADOR-CH, CeRe, FDSC, Context.ro – jurnaliștilor și avocaților care au acceptat să vorbească deschis despre presiunea juridică și instituțiilor care au deschis ușa dialogului, între care Avocatul Poporului și Consiliul Economic și Social.
Proiectul „StandUP – Combatting SLAPPs and empowering the civic space in Romania” a fost implementat de Asociația LiderJust cu sprijinul financiar al Netherlands Helsinki Committee și al Uniunii Europene, în cadrul programului „Catalysts of Change”.