Participarea Liderjust la masa rotundă privind raportul Comisiei Europene privind statul de drept în România 2020

Participarea Liderjust la masa rotundă privind raportul Comisiei Europene privind statul de drept în România 2020

În data de 29 Octombrie 2020, Liderjust a participat la masa rotundă pentru dezbaterea raportului Comisiei Europene privind statul de drept în România, publicat la data de 30 Septembrie 2020. Raportul a fost emis de Comisie în urma monitorizării reformelor realizate de România în domeniul justiției și al luptei anticorupție prin intermediul mecanismului de cooperare și de verificare (MCV).

Printre provocările principale identificate în Raport se numără:

Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție (SIJ) își continuă activitatea, în ciuda criticilor vehemente la adresa sa. Această secție a fost înființată exclusiv pentru urmărirea penală a infracțiunilor comise de judecători și procurori. În plus, ea are, de asemenea, competența de a instrumente cauzele îndreptate împotriva altor persoane fizice care sunt investigate împreună cu judecătorii sau procurorii respectivi. Comisia de la Veneția a observat că justificarea oferită pentru crearea acestei secții nu pare să se bazez pe date factuale, iar înființarea și activitatea sa au fost criticate atât pentru impactul lor asupra independenței magistraților, cât și pentru efectele negative pe care le-ar putea avea asupra eficacității urmăririi penale. În plus, percepția conform căreia presiunea la care este supusă secția poate afecta independența justiției are, la rândul său, un impact negativ asupra nivelului de independență perceput, care este, în sine, o condiție esențială pentru independența justiției. Actualul ministru al justiției a început consultările cu privire la un proiect de lege de desființare a secției și de reinstituire a modelului organizațional anterior în domeniul urmăririi penale, însă atât pandemia de COVID-19, cât și situația politică actuală au ridicat piedici în calea acestor demersuri, iar secția continuă să funcționeze. La 21 iulie 2020, Parlamentul a respins o propunere de desființare a secției inițiată de un grup de parlamentari, aceasta primind un aviz consultativ negativ și din partea Consiliului Superior al Magistraturii. Deși, potrivit autorităților și părților interesate, începând din luna octombrie 2019, secția a pus capăt practicii sale de a retrage recursurile introduse, iar numărul de cazuri de urmăriri penale ale magistraților a scăzut, persistă temerea că secția ar putea fi utilizată ca instrument prin care să se exercite presiuni asupra magistraților. În 2019, instanțele din România au transmis Curții de Justiție a UE mai multe cereri de pronunțare a unei hotărâri preliminare, în care era contestată compatibilitatea înființării secției cu dreptul UE, în special cu articolul 19 alineatul (1) din TUE și cu articolul 47 din Cartă. Cererile respective nu au primit încă un răspuns.”

„În 2019 au fost numiți noi șefi la conducerea serviciilor de urmărire penală, însă persistă preocupările deja exprimate în nenumărate rânduri cu privire la procedura de numire și de revocare din funcție a procurorilor de rang înalt. În octombrie 2019, niciuna dintre persoanele numite la conducerea organelor de urmărire penală nu ocupa funcția respectivă cu titlu permanent25. Una dintre primele acțiuni ale actualului ministru al justiției a fost aceea de a organiza procedurile de selecție, cu o transparență sporită, și de a impulsiona procedurile de numire a unei conduceri permanente în fruntea organelor de urmărire penală. Cu toate acestea, în timp ce noul procuror-șef al DNA a fost numit în urma avizului favorabil al Consiliului Superior al Magistraturii, procurorul general și procurorul-șef al DIICOT au fost numiți în ciuda unui aviz negativ al CSM. Această situație a evidențiat problemele persistente descrise anterior de Comisie, care a recomandat, în contextul MCV, necesitatea unor proceduri de numire în funcție mai solide și independente și a sugerat că o cale sigură de a ajunge la o soluție durabilă ar fi solicitarea sprijinului Comisiei de la Veneția.”

Modificările aduse legii privind statutul judecătorilor și procurorilor au inclus modificări ale regimului răspunderii civile a judecătorilor. Noul regim permite Ministerului Finanțelor să evalueze dacă o eroare judiciară a fost comisă cu rea-credință sau din neglijență gravă și, ulterior, să inițieze acțiuni de recuperare împotriva judecătorilor pentru prejudiciul cauzat prin hotărârile pronunțate. Noul regim prevede că, pentru a stabili răspunderea civilă a unui judecător, instanța trebuie să determine în primul rând dacă hotărârea în cauză conține o eroare judiciară și dacă partea prejudiciată ar trebui să primească o despăgubire, fără ca judecătorul care a pronunțat hotărârea contestată să fie implicat în această primă procedură judiciară. Ulterior, Ministerul Finanțelor poate iniția în instanță, împotriva judecătorului în cauză, o acțiune de recuperare, pe baza propriei sale evaluări referitoare la măsura în care eroarea judiciară comisă a fost rezultatul exercitării cu reacredință sau din neglijență gravă, de către judecător, a atribuțiilor și a prerogativelor sale. Deși ministerul are obligația de a consulta Inspecția Judiciară cu privire la această chestiune, avizul acesteia nu este obligatoriu. Consiliul Europei a statuat că, deși poate fi legitim ca pentru prejudiciile cauzate de o hotărâre pronunțată cu rea-credință sau din neglijență gravă să se angajeze răspunderea personală a judecătorului respectiv, această posibilitate trebuie să fie limitată prin prevederea de garanții clare pentru a-i proteja pe judecători împotriva abuzurilor și a împiedica puterea executivă să exercite o presiune nejustificată asupra judecătorilor. În acest context, au fost exprimate preocupări cu privire la competențele încredințate Ministerului de Finanțe în această privință. Consiliul Europei a observat efectul descurajator pe care l-ar putea avea acest nou regim asupra judecătorilor și procurorilor, în special combinat cu crearea noii Secții pentru investigarea infracțiunilor din justiție. O cerere de decizie preliminară privind noul regim al răspunderii civile a magistraților se află în prezent pe rolul Curții de Justiție.”

Deficitul de personal din sistemul judiciar s-a accentuat. În decembrie 2019, peste 12 % din posturile de judecător și aproape 20 % din posturile de procuror nu erau ocupate. Au fost exprimate preocupări legate de faptul că deficitul de personal judiciar s-ar poate accentua și mai mult odată cu intrarea în vigoare a noului regim de pensionare anticipată prevăzut pentru judecătorii de rang superior. Deși intrarea în vigoare a regimului de pensionare anticipată a fost amânată, aceasta nu este decât este o soluție temporară, care nu răspunde pe deplin preocupărilor exprimate. În plus, este probabil ca problema personalului insuficient să afecteze și instanțele inferioare, întrucât noile dispoziții au prelungit perioada de formare și de stagiu pentru cei care aspiră la funcția de judecător, iar pandemia de COVID-19 a întârziat noile proceduri de recrutare și Consiliul Superior al Magistraturii nu a propus o strategie de resurse umane. În plus, Curtea Constituțională a declarat neconstituțională dispoziția de învestire a Consiliului Superior al Magistraturii cu sarcina aprobării regulamentului privind organizarea și desfășurarea concursului de admitere în sistemul judiciar, ceea ce poate antrena întârzieri suplimentare în recrutarea de noi magistrați.”

Modificările legislative care au un impact negativ asupra efectivelor de personal pot submina eforturile României de a reduce durata procedurilor judiciare. Mai multe modificări legislative introduse în 2018 ar putea pune în pericol eforturile de reducere a duratei excesive a procedurilor în cauzele civile și penale. Dispozițiile Codului de procedură civilă privind desfășurarea cercetării în camera de consiliu, care vizau să asigure o mai bună eficiență în gestionarea cauzelor, au fost eliminate. Cu toate acestea, principala preocupare a fost reprezentată de modificările aduse legilor justiției, care, pe de o parte, riscă să contribuie la agravarea problemei deficitului de personal (a se vedea mai sus), dar care, pe de altă parte, impun prezența unui număr suplimentar de judecători în anumite complete de judecată sau o vechime mai mare în funcție pentru a lucra în serviciile de urmărire penală specializate. Părțile interesate își exprimă, de asemenea, preocuparea cu privire la eficiența sistemului de justiție. Ca răspuns la aceste preocupări, Consiliul Superior al Magistraturii a lansat două proiecte menite să identifice instrumentele necesare pentru dezvoltarea sistemului judiciar și soluționarea problemelor care sunt la originea volumului atât de mare de lucru al instanțelor.”

Modificările legislative sunt de multe ori imprevizibile și de o calitate defectuoasă și ridică semne de întrebare din perspectiva protejării interesului public. Conform părților interesate instituționale, sunt modificate mult prea des acte legislative cheie, în condițiile în care scopul modificărilor este adesea neclar, iar legile rezultate, contradictorii. Modificările rapide ale legislației prin intermediul OUG-urilor și lipsa securității juridice au un efect negativ și asupra climatului investițional. În diverse domenii de politică, parlamentul a inițiat și a adoptat în ultimii trei ani numeroase modificări legislative ale acelorași legi, care includeau modificări contradictorii. În cursul procedurii legislative, Consiliul Legislativ își exercită adesea prerogativa de a evidenția caracterul contradictoriu al proiectelor de modificări, precum și posibilele incompatibilități cu Constituția, dar avizele sale sunt doar consultative. O mare parte din propunerile legislative adoptate de Parlament sunt atacate la Curtea Constituțională înainte să fie promulgate.”

„În Indicele de percepție a corupției al Transparency International, România a primit un scor de 44 din 100 și se situează pe locul 19 în Uniunea Europeană și pe locul 70 la nivel mondial. 83 % dintre respondenții români consideră că fenomenul de corupție este generalizat în România (față de o medie UE de 71 %), iar 64 % dintre respondenți se simt personal afectați de corupție în viața lor de zi cu zi (față de media UE de 26 %). În ceea ce privește întreprinderile, 97 % dintre întreprinderi consideră că fenomenul de corupție este generalizat (față de media UE de 63 %), iar 88 % dintre întreprinderi consideră că aceasta face dificilă desfășurarea de activități economice (față de media UE de 37 %). În același timp, 58 % dintre respondenți consideră că sunt suficiente cazuri de urmăriri penale care ajung în instanță pentru a avea un efect de descurajare a corupției (față de media UE de 36 %), în timp ce 37 % dintre întreprinderi consideră că persoanele și întreprinderile găsite vinovate de mituirea unui înalt funcționar au fost pedepsite în mod corespunzător (față de media UE de 31 %) .”

„Guvernul s-a angajat să elaboreze un plan de acțiune pentru a aborda problema executării hotărârilor judecătorești și a aplicării de către administrația publică a jurisprudenței generate de instanțele judecătorești. După ce a fost considerată vinovată de încălcarea articolului 6 alineatul (1) din Convenția europeană a drepturilor omului pentru că statul sau entitățile juridice aflate în responsabilitatea statului nu s-au conformat sau s-au conformat cu întârziere hotărârilor judecătorești definitive pronunțate de instanțele naționale, România trebuie să instituie măsuri structurale pentru a garanta executarea de către administrația publică a hotărârilor judecătorești pecuniare și nepecuniare. România face obiectul unei supravegheri sporite din partea Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei pentru executarea acestei hotărâri. Guvernul României a aprobat, în 3 aprilie 2019, un memorandum cu tema „Măsuri pentru garantarea executării hotărârilor judecătorești împotriva unui debitor public, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, ce vizează neexecutarea sau executarea cu întârziere a hotărârilor judecătorești pronunțate împotriva unui debitor public”. Acest plan prevede un mecanism care să furnizeze statistici exacte pentru a permite monitorizarea viitoare.”

Liderjust dorește să mulțumească pentru invitație inițiatorilor mesei rotunde, APADOR-CH și Expert Forum.

Niciun comentariu

Adaugă comentariul tău

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.